Recenzie „Ugly love” – Colleen Hoover

“Atunci când Tate Collins îl întâlnește pe Miles Archer, un pilot de avioane tăcut, la locul lui, bântuit de un trecut întunecat, ea e conștientă că ceea ce simte nu e tocmai dragoste la prima vedere. Cei doi nu se consideră nici măcar prieteni, iar singurul lucru pe care îl au în comun este o atracție fizică de netăgăduit. După ce dorințele lor ies la iveală, cei doi își dau seama că tocmai au găsit soluția perfectă pentru o relație fără alte implicații. El nu caută iubire, iar ea nu are timp pentru așa ceva. tumblr_npxk7lKBcg1rso8dro1_1280Aranjamentul lor ar fi extrem de satisfăcător, dacă Tate ar putea să respecte cele două reguli impuse de Miles: nu pune întrebări despre trecut, nu te aștepta la un viitor împreună.

Ei cred că se pot descurca, dar, atunci când în povestea lor se înfiripă sentimente adevărate, totul se schimbă:

INIMILE SUNT INVADATE

PROMISIUNILE SUNT ÎNCĂLCATE

REGULILE SUNT SPULBERATE

IAR IUBIREA DEVINE URÂTĂ”

 

În opinia mea, cartea asta nu arată doar faţa urâtă a iubirii, ci întreaga psihologie a iubirii. Vorbeşte despre dorinţele, gândurile, temerile şi, cu siguranţă, despre sentimentele omului. Vorbeşte atât despre faţa urâtă a iubirii, cât şi despre faţa frumoasă a acesteia.  Ca punct de plecare este iubirea, iar de aici se derivă extazul şi durerea. Fiecare om care iubeşte trăieşte cea mai fericită perioadă a vieţii sale. Dar unii oameni ajung să cunoască şi suferinţa, când simt că tot cerul s-a prăbuşit peste ei, iar doar ei sunt responabili pentru asta. Aşa se simte Miles, un pilot de 24 de ani, care a suferit în 6 ani cât au suferit alţii într-o viaţă. S-a exteorizat şi şi-a îngropat fericirea adânc, să n-o mai simtă niciodată. Pentru el, după fericire vine şi inevitabila suferinţă. Din această cauză preferă să nu mai simtă nimic, să nu fie vulnerabil în faţa sentimentelor. Până s-o întâlnească  pe Tate.e599812985e505480f9c98583540a9b3

Tate şi Miles se îndrăgostesc unul de celălalt din prima clipă în care s-au cunoscut şi ajung să numească legătura dintre ei ca fiind doar atracţie fizică manifestată prin iubirea carnală, neavând timp de relaţii serioase. Îşi iubesc trupurile unul celuilalt şi îşi doresc să nu se implice emoţional, chiar dacă ştiu că este inevitabil. Şi pentru a face asta, trebuie să se conformeze unor reguli : Tate nu are voie să pună întrebări despre trecut şi să nu-şi facă speranţe de viitor, iar Miles trebuie să nu-i dea lui Tate speranţe deşarte. Bineînţeles că regulile sunt făcute pentru a fi încălcate, dar în cazul lor, regulile spulberă  visuri şi frâng inimi.

Autoare dă glas prin povestea celor doi unei realităţi crunte. Sunt puse în contradicţie extazul şi suferinţa. Când sunt împreună, amândoi sunt în extaz, iar când sunt despărţiţi, învăluiţi în gânduri, sunt în suferinţă. Niciunul nu recunoaşte că legătura dintre ei nu ar fi putut exista fără implicaţii emoţionale. Niciunul dintre ei nu vrea să-şi accepte sentimentele şi nici nu le pot da viaţă, iar pentru asta suferă amândoi. Miles este încă prins în trecut, bântuit de fantoma a ceea ce a fost cândva viaţa lui. Sufletul lui încă trăieşte într-o tristeţe fără margini, iar singura soluţie de vindecare e să stea faţă în faţă cu trecutul.

În timp ce înăuntrul lui Miles se dă o luptă cruntă cu trecutul, Tate suferă în tăcere fiindcă nu îl poate iubi. O fată ca ea s-a îndrăgostit de prietenul fratelui ei şi nu ştie cum să scape din închisoarea dragostei. Dar speranţa continuă să existe pentru Tate. Poate vor veni zile mai bune şi mai frumoase pentru ea. Tot ce poate face este să spere şi să aştepte.

Aşadar, Miles nu ştie cum să iubească din nou când teama de suferinţă îi întunecă gândirea, iar Tate nu ştie cum să reacţioneze  la atitudinea lui şi tot ce rămâne cititorului de făcut este să sufere în tăcere şi să aştepte. Şi să spere. Mult. Foarte mult.
CSW1Q8pUYAAUyN0

Este prima carte a lui Colleen Hoover pe care o citesc şi am ajuns la concluzia că o iubesc! Iubirea mea pentru cartea asta nu poate fi spulberată de nimic! Iubesc totul la ea: atât momentele fericite, dar şi pe cele care mi-au frânt inima. Autoarea a cuprins atâtea emoţii şi trăiri în doar 350 de pagini şi merită tot respectul. Cartea îţi schimbă mentalitatea, îţi schimbă concepţia despre viaţă, despre iubire, despre sentimente, te schimbă pe tine! O să o iubeşti până la final, şi după, aşa cum o iubesc şi eu, şi  alţii.

P.S.  Şi sunt extrem de fericită că o să apară şi un film(trailer-ul aici) după această carte minunată, dar nu se ştie când va apărea cu adevărat. D-abia aştept! 🙂 🙂

“Diferenţa dintre faţa urâtă a iubirii şi faţa ei frumoasă este că cea frumoasă e mult mai uşoară. Te face sa simţi că pluteşti. Te ridică. Te poartă pe braţele ei.

Părţile frumoase ale iubirii te poartă deasupra întregii lumi. Te țin sus, deasupra tuturor relelor, şi te uiţi în jos, la restul lucrurilor şi gândeşti: Uau! Mă bucur să sunt atât de sus.

Uneori, părţile frumoase ale iubirii se mută înapoi, în Phoenix.

Părţile urâte ale iubirii sunt prea grele să se mute înapoi, în Phoenix. Părţile urâte ale iubirii nu te pot ridica.

Ele te

                C

                      O

                             B

                                    O

                                           A

                                                  R

                                                          Ă.

Te apasă cu greutatea lor.

Te îneacă.

Te uiţi în sus şi te gândeşti: Îmi doresc să fi fost acolo, sus.

Dar nu eşti.

Iubirea urâtă se contopeşte cu tine.

Te consumă.

Te face să urăşti totul.

Te face să realizezi că părţile frumoase nici nu merită trăite. Așa, nu rişti niciodată să simţi asta. Nu rişti să simţi niciodată urâtul.

Aşa că renunţi. Renunţi la tot. Nu mai vrei iubire, niciodată, indiferent ce fel de iubire, pentru că niciun fel de iubire nu merită să mai trăieşti vreodată părţile ei urâte.

Nu-mi voi permite să mai iubesc pe nimeni, niciodată, Rachel.

Niciodată.”

Anunțuri

10 gânduri despre „Recenzie „Ugly love” – Colleen Hoover

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s