Recenzie „Cerul e pretutindeni” – Jandy Nelson

„Ar fi trebuit să mor de atâta suferință, nu să mă îndrăgostesc…

Lennie este o tânără de 17 ani, cântă la clarinet și iubește foarte mult cărțile. Își duce viața, liniștită și mulțumită, în umbra expansivei sale surori mai mari, Bailey. Însă, când Bailey moare subit, Lennie e catapultată in mijlocul scenei propriei sale vieți – și, în pofida experienței sale nule în privința băieților, se trezește dintr-odată oscilând între doi. Toby este fostul iubit al lui Bailey; durerea pierderii din sufletul lui o oglindește perfect pe cea a lui Lennie. Joe este sosit recent în orașul lor, tocmai din Paris, și este posesor al unui zâmbet atât de magic precum talentul lui, fiind un foarte bun interpret la chitară clasică. Pentru Lennie, unul e soarele, iar celălalt luna. Unul încearcă să o scoată din suferința cruntă, iar celălalt o consolează în aceasta. Dar când cei doi se intersectează, universul lui Lennie e pe cale să explodeze…”c5500daa95c22180ddc5124647dce898

Lennie este o adolescentă suferindă, una peste care a picat cerul după moartea surorii pe care o iubea cel mai mult. Bailey era lumina care o ghida pe Lennie în viață, cea pe care se baza, căreia îi cerea ajutorul și îi împărtășea toate secretele. Mama lor le-a părăsit când ele erau doar niște copile inocente care aveau nevoie de mama lor ca de aer. Mamă le-a devenit bunica, femeia care le-a crescut, le-a educat și care le-a împins să-și urmeze visurile. După moartea surorii sale, a unei părți din sufletul său, familia este singura care o poate înțelege, bunica și unchiul Big, cu tabieturile lor și suferința crescândă, fugind chiar și de prietena sa – Sarah.

„Pentru prima oară în viețile noastre, eu mă aflu undeva unde ea nu mă poate găsi și nu am harta cu drumul spre mine ca să i-o dau.”

Singura persoană care simte același lucru cu Len este Toby, iubitul surorii sale moarte. Cei doi petrec ceva timp împreună, consolându-se unul pe altul, vorbind despre Bailey și aducându-și aminte de ea cu lacrimi în ochi. Pentru amândoi, fata acum moartă, a însemnat toul: fericirea, energia pozitivă, zâmbetele pe care ea le scoatea oricui și chipul său frumos pe care îl iubeau. Suferința îi apropie mai mult decât ar trebui și aceștia trec de la momentele de plâns unul pe umărul celuilalt la săruturi pasionale. Atracția pe care o simt unul pentru altul este amplificată de sentimentul reciproc de durere și aceștia se lasă luați de val când sunt singuri. Amândoi știu că este total grești ceea ce li se întâmplă, mai ales Len care se urăște pe sine pentru trădarea de care este capabilă.

Pe lângă atracția ciudată pe care o simte cu Toby, în oraș apare un adolescent care ar fi potrivit sufletului fetei. Joe este francezul carismatic și zâmbăreț, chitaristul sentimentalist și iubitor, cel care o va face pe Lennie să Joedelireze. Toate fetele din liceu au pus ochii pe Joe, mai ales rivala lui Len, cea care se crede cea mai bună clarinetistă doar fiindcă este în corul liceului, neștiind însă cum a ajuns acolo. Toată atenția lui Joe este îndreptată, însă, spre Lennie, John Lennon al lui, fata pe care încearcă să o ajute să treacă peste tragedia vieții ei. Chipeș, deștept și absolut incroyable, nu-i este greu să fure inima fetelor, nici măcar pe a lui Lennie, când zâmbește non-stop și emană o bucurie ascunsă, nemaiadăugând vuf, vuf –ul genelor sale incredibil de lungi.

„Mă uit în ochii lui fără urmă de tristețe și o ușă din inima mea se deschide brusc.

Iar când ne sărutăm, văd că, de partea cealaltă a ușii aceleia, este cerul.”

Joe este salvarea, lumina de la capătul tunelului, pe când Toby este întunericul ce o ademenește pe Lennie. După pierderea lui Bailey, întreaga familia s-a retras suferință: buni nu mai grădinărește cum obișnuia, nu mai face mâncarea ce forma curcubee pe cerul gurii, iar unchiul Big este mai trist ca oricând, în ciuda faptului că femeile roiesc în jurul lui după mai multe mariaje eșuate. Lennie face plimbări lungi, singură, stă în camera ei și-a lui Bailey cu hainele ei în mâini și nu mai cântă la clarinet; pasiunea sa atârnă și ea de un fir de ață, la fel ca viața.

„Mai târziu, în timp ce el cântă și cântă, și în timp ce ceața se destramă, mă gândesc că are dreptate. Este exact așa – sunt înnebunită de tristețe și undeva, în adâncul meu, tot ce vreau este să zbor.”

Între Joe și Lennie se leagă o prietenie armonioasă, dar care este mai mult decât o prietenie. Cu ajutorul prietenului său, Lennie se regăsește, ba chiar întreaga familie revine la viață și ia o parte din Joeenergie. Când lucrurile sunt pe făgașul lor, situația se complică fiindcă legătura dintre Joe și Toby este încă vie și riscă să dea totul peste cap. Partea greșită este cea care nu poate fi dată la o parte, ajungându-se la stricarea armoniei. Totul rămâne sub semnul întrebării, toate sentimentele riscă să devină unul – suferință – și sfârșitul fericirii să fie la un pas distanță.

Cerul e pretutindeni conturează o problemă existențială a vieții de adolescent, o iubire pură și o situație neplăcută din viață; ne arată cum să trecem peste, dar să nu uităm, să iertăm și să acceptăm ceea ce s-a întâmplat, pentru că lucrurile se întâmplă cu un rost, chiar dacă-s fericite ori nu. Am fost și eu în Joedelir, alături de Lennie, am plâns și-am râs alături de ea, am trăit fiecare bilețel pe care l-a lăsat în urmă și-am simțit, pe lângă lipsa lui Bailey, pe cea a mamei, pentru că este singura care a lipsit de tot din viața fetelor sale, chiar dacă buni le-o prezenta prin tablourile sale, ea se pierduse pe undeva prin lume. E o monografiei a adolescenței, așa cum este ea cu adevărat, cu momentele de cădere și de extaz, cu zâmbete și lacrimi împărțite printre oameni.

„Poți să-ți spui povestea în orice fel îți trăsnește ție prin minte. E soloul tău.”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s