Recenzie „Ultimul viking” – O. G. Arion

Ultimul Viking, primul din seria Nemuritor, este un roman care abunda în creaturi fantastice, dar care, în același timp, este presărat cu date și fapte istorice reale. Nu lipsesc situațiile amuzante și o poveste de iubire cum nu s-a mai văzut. Cititorul are totodată ocazia de a afla lucruri interesante despre credințele și zeitățile vikingilor, precum și despre creaturile mitologice întâlnite în legendele diferitelor culturi.

Victoria Grey, o tânără pragmatică si bine ancorată în real, se trezește prinsă într-o aventură periculoasă având ca miză un străvechi tezaur viking, asupra căruia planează un blestem îngrozitor. Pornind într-o călătorie extraordinară către o lume ascunsă și întunecată, sceptica Victoria este obligată să înțeleagă și să accepte regulile acestei noi lumi. Va reuși acest lucru? Oare de-a lungul drumului se va regăsi pe sine, cea de odinioară?”20067488_910543619084812_826461445_n

Dacă ar fi să aleg un singur cuvânt care să descrie această carte, aș alege originalitate. De ce? Pentru că pur și simplu nu am mai întâlnit așa ceva la alți autori. Nu am mai întâlnit o poveste țesută în jurul mitologiei nordice, fascinantă și înspăimântătoare în același timp. Mă rog, toate mitologiile sunt așa pentru că ăsta-i farmecul, nu? Nu am mai întâlnit asemenea personaje bine individualizate și care se pot adapta oricăror situații într-un univers ficțional. Acțiunea se petrece rapid, e ca și cum ai privi un film care ți se delurează în fața ochilor pe repede înainte și trebuie să fii foarte, foarte atent la detalii. La prima lectură, eu n-am prea fost și am trecut – aș putea zice – la fel ca gâsca prin apă. Cred că de asta m-a și iritat faptul că totul trecea pe lângă mine, personajele acceptau cu ușurință ceea ce s-a petrecea și ajungeau la un numitor comun cu situația.

Când vorbesc de personaje care au acceptat repede ceea ce li s-a întâmplat mă refer exclusiv la Victoria, personajul nostru principal feminin, a cărei viață se schimbă radical după ce ia în mâini o monedă blestemată de argint. Acum sigur vă întrebați dacă Victoria este un om ca noi toți și cum a ajuns moneda în mâinile ei. Da, Victoria este o ființă umană care a trăit o viață normală până când este martora unei morți în fața cafenelei sale – Coquette – unde muribundul îi lasă cu gură de moarte, cum s-ar zice, moneda, ca nu cumva să ajungă în mâinile cui nu trebuie.

Astfel, Victoria pătrunde fără voia ei într-o lume fantastică, o lume a ființelor întunericului, cu vampiri și vikingi, blesteme de sute de ani și mult, mult mister. Misterul este, de altfel, elementul dominant al romanului pentru simplul fapt că tot ceea ce ni se relevă este necunoscut nouă, este un element nou care aduce cu el senzații și gânduri care nu ne vor părăsi pe durata lecturii. Un mister principal în poveste mai este și Arrio, masculul alfa care vrăjește femeile cu farmecul lui și le ispitește pentru a păcătui. El apare brusc în viața eroinei noastre și îi mărturisește că nu este un om simplu, ci este un vampir cu mulți ani în spate, cu experiență de viață și care vrea să o ajute să scape de povara monezii care i-a adus numai belele pe cap.

20136635_910543609084813_66660096_n

După ce-a pus mâna pe monedă, Victoria are de suferit în sensul că propria-i viață este pusă în pericol din cauza unei bucăți de argint vânată de toată lumea. Au loc atacuri nocturne, răpiri și trădări, șiretlicuri plănuite dinainte, dar și situații limită. Moneda nu este căutată doar de stăpânul de drept al acesteia, ci de o întreagă armată de ființe mai mult și mai puțin ireale care vor sacrifica pe oricine și orice pentru a pune mâna pe ea și pe comoara ascunsă.

O. G. Arion creează o simetrie perfectă între realitate și fantastic. Cele două lumi nu au un portal prin care sunt legate, ci pur și simplu se întrepătrund și oferă o viziune completă asupra romanului. Dacă am vorbit de elementele fantastice, o să continui povestindu-vă un pic și de partea reală a romanului. Așa cum este firesc, o moarte suspectă lângă un local abia deschis și cu un martor, care poate fi luat drept criminal, nu rămâne ascunsă. Poliția vine și-o ia la întrebări pe Victoria, ba chiar o și suspectează ca fiind capul criminal. Aici apare polițistul Liam, care face ce face și se cam ține după Victoria. Da, se creează un triunghi amoros, pentru că na… așa e când realul se împletește cu fantasticul. Liam mi-aduce aminte de polițistul cu capul în nori din The Originals, dacă v-ați uitat știți de cine vorbesc, pentru că nu-mi mai mi-aduc aminte cum îl cheamă. Așa se ținea și ăla după Cami, încercând să concureze cu un vampir.

Dar nici Liam nu este mai prejos. Și Liam concurează cu Arrio și pare să se simtă ca regele junglei când se întâlnește cu celălat crush al Victoriei. Din punctul meu de vedere, Liam nu avea ce căuta în povestea de dragoste a Victoriei pentru că ea nu mai poate fi obișnuită de acum încolo. Veninul întunericului i-a intrat în sânge și orice ar face , nimic nu compensează cu imaginea lui Arrio și a aventurilor pe care le are alături de el. Liam este… nu am fost atentă cum este pentru că pur și simplu i-am pus imaginea celui din The Originals, adică un tip plăpând, îndrăgostit lulea de personajul principal și care face orice-i stă în putință să o cucerească și care este ținut departe de tot ceea ce se întâmplă când el lipsește din peisaj.20120655_910543632418144_765482362_n

Arrio… Arrio e minunat. E întruchiparea bărbatului viselor Victoriei, care este pe cale să-și îndeplinească încă un vis dacă face alegerile potrivite – întâlnește marea dragoste. E tipul care nu se dă în lături din fața morții (e și nemuritor, lol), în stare să-și dea și ultima picătură de sânge din el să-i salveze pe cei importanți, adică pe Victoria și pe Ian, prietenul său cel bătrân. Cine-i Ian? E bine, vă spun că Ian a rămas un mister neelucidat pentru mine și care va avea o implicație considerabilă în acțiunea viitoare. Da, Ian poate fi comparat cu Arrio. Dar, rog zeii triunghiurilor amoroase din cărți, să nu care cumva ca Victoria să se îndrăgostească de el pentru că nu știu ce se va întâmpla cu inima mea.

Ce-am admirat cel mai mult a fost stilul de scriere, ușor, lejer, care a făcut ca lectura să decurgă rapid, exact așa cum trebuie într-un roman cu acțiune. Am apreciat și caracterul Victoriei, o bucățică ruptă exact din autoare, o femeie ce nu se lasă bătută în nicio situație și care face ce face și tot îi dă de cap unei probleme, neuitând însă să-și păstreze umorul și speranța. Mi-a plăcut c-am avut suspans pe toate planurile, atât în acțiune cât și în dragoste, am avut întorsături de situații și o armonie perfectă între cele două lumi, dar și relații frumos conturate între personaje. Ultimul viking mi-a dat o doză de fantasy care sper că nu se va termina prea curând.

Puteți cumpăra primele trei volume cu 20% reducere de aici.

Anunțuri

6 gânduri despre „Recenzie „Ultimul viking” – O. G. Arion

  1. Este cu adevarat o serie incantatoare, un fantasy urban care, pe aceasta categorie face ravagii intre cititori. Favoritul meu este chiar Ian, berserkerul nemuritor, dar nu numai Arrio si Victoria, ci toate personajele acestei serii sunt minunat construite, chiar si cele negative avand doza lor de farmec. Felicitari pentru prezentare!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s