Recenzie „Bad Romance” – Heather Demetrios

„Grace vrea să iasă. Să iasă afară din casă, de acolo de unde tatăl ei vitreg tună și fulgeră, paralizând-o de frică, iar mama ei o pune să frece noroi închipuit de pe podele. Să iasă din orășelul ei din California, prea mic pentru a-i cuprinde visurile despre o metropolă cu freamăt neîncetat. Să iasă din propria piele și să intre în cea a unui artist parizian, regizor din New York, orice, orice altceva, numai să nu mai fie speriată și singură.

Și iată-l pe Gavin: fermecător, talentat, adorat. Obsedat de control. Periculos. Atunci când Grace și Gavin se îndrăgostesc, Grace e convinsă că e prea minunat totul ca să mai fie și adevărat. Și totuși, nu are nici cea mai vagă idee că relația lor va deveni o închisoare din care îi va fi imposibil să scape.

De o intensitate emoțională apăsătoare și cu o neîndurătoare sinceritate, aceasta este povestea alunecării în întuneric și a revenirii în forța luminii: Bad Romance.”

Ce-am știut de la bun început a fost că aceasta e o carte foarte, foarte tristă. Cred că e cea mai tristă carte pe care-am citit-o. Viața lui Grace are cea mai oribilă viață posibil. Iar ea e cea mai puternică ființă. Cum să vă spun… nu găsesc cuvinte să exprim cât de tare îi urăsc părinții, pentru că ea este cea mai mișto fată și ei o tratează oribil, sau cât de tare mi-aș fi dorit să-i fi putut face să dispară făcând un singur semn.

Grace trăiește cu mama și cu tatăl ei vitreg, alături de fratele ei mai mic de 3 ani și mai are o soră care este la facultate. Problemele au apărut după ce mama ei s-a recăsătorit și viața ei a devenit un calvar. Matahala – tatăl ei vitreg – este cel care-a transformat-o pe mama lui Grace într-o obsedată de curățenie, insensibilă cu fiica ei, dar plină de frici față de propriul soț. Matahala domină întreaga familie. Totul este la cheremul lui și încălcarea ”poruncilor” sale atrage după sine pedepse. Înfricoșează atât prin caracter, cât și prin aspectul fizic.

Grace nu găsește un moment de liniște în casa aceea. Urăște să locuiască acolo, să fie ”sluga” lor, iar mersul la școală și oricare altă activitate îi oferă o portiță de scăpare din ceea ce se numește familie. Acasă trebuie să aibă grijă de fratele ei mai mic, să spele vasele, să pregătească masa, să șteargă și particulele inexistente de praf sau să frece urmele de pe podele din închipuirea mamei sale. Ei nu îi este îngăduit nimic. Totul este mai important decât Grace – cum ar fi verificarea ușii dacă este încuiată de cel puțin 3 ori. Iar ea este nevoită să suporte toate aceste atrocități ca să nu se întâmple lucruri și mai rele, să primească pedepse care ar face-o să-și piardă și infima fărâmă de libertate.

Gavin este o cale de eliberare pentru Grace. Este cel care-i ușurează conștiința. Gândul la el îi dă stări de fericire și-o face să uite de tot necazul care se abate asupra ei când ajunge acasă. Se îndrăgostește de el, Gavin se îndrăgostește de ea, dar lucrurile devin mult mai complicate între ei decât sunt între Grace și familia ei. Iubirea dintre ei nu e deloc platonică, nu se poate șterge cât ai clipi din ochi. E obsesivă, mai ales din partea lui Gavin, care din iubitul perfect, dorit de toate fetele, se transformă într-una din temerile lui Grace.

Cartea e scrisă într-un stil nou, diferit. Totul este scris din perspectiva lui Grace, dar este ca o scriere adresată lui Gavin, deci la persoana a II-a. Am mai întâlnit acest gen de scriere în TU,  romanul lui Caroline Kepnes, despre care o să vorbesc în curând. Și-n plus, cartea e scrisă post-factum, după ce totul s-a consumat între cele două personaje, știind clar că lucrurile nu au mers cum trebuie între ei. E interesantă abordarea și intrigant modul cum detaliile sunt puse cap la cap pentru a rezulta puzzle-ul complet din final.

Din punctul meu de vedere, iubirea dintre ei nu a fost genul acela de iubire care trece peste orice, care e mai puternică decât orice altceva. Nu e iubirea care acceptă omul așa cum e, care se sacrifică și care speră că lucrurile vor deveni din ce în ce mai bune. Cel puțin, nu e genul acesta de iubire din partea amândurora. Unul dă dovadă de o iubire, iar celălalt de alta. Gavin iubește obsesiv, iar Grace o face imatur. Ea este îndrăgostită de Gavin, dar această stare de îndrăgostire trece, din diferite motive – cum ar fi comportamentul persoanei respective, unele situații în care sunt puși sau pentru că pur și simplu a găsit ceva mai bun. Nu știu dacă vi s-a întâmplat vreodată să vorbiți despre un lucru și mai apoi să dați ochii cu ceva asemănător. Vorbeam de curând cu cineva că această stare de îndrăgostire trece, ba pentru că se pierde cu timpul, ba pentru că este înlocuită de sentimente de dezamăgire, dezgust sau ură ori pentru că se găsește ceva care să o înfrângă, ceva care să o facă să pară infimă – cum ar fi pasiunea pentru o altă persoană mai deosebită. Și-apoi citesc cartea asta și realizez abia acum că mi s-a demonstrat exact ceea ce gândeam. Nu știu dacă e soarta sau e o pură coincindență. Deși tind să nu mai cred în coincidențe.

„Iubirea e totul, iubirea ești tu.”

Ziceam că iubirea lui Gavin este obsesivă. Ei bine, el este gelos, posesiv, obsedat de control. Adevărata sa personalitate ne este dezvăluită treptat, prin acțiunile pe care acesta le face. Gavin este un star rock. Este în ultimul an de liceu și urmează să meargă la facultate. Concepțiile lui se schimbă în funcție de mediul în care trăiește, în funcție de ce visează noaptea, chiar. Gavin se transformă din iubitul grijuliu, tandru și plin de compasiune într-unul mânat de obsesii și de dorință carnală. Sau așa a fost dintotdeauna și-a reușit să se prefacă uneori, nu știu ce să spun… chestia la el e că are o pasiune morbidă să se gândească la sinucidere. Grace este cea care-l ține pe linia de plutire, iar dacă s-ar întâmpla să o piardă ar fi posibil să se arunce în prăpastie.

Relația lor este la început una fericită, ca orice relație. Toate încep frumos, cam în același mod, dar se termină urât, fiecare în felul lor. La început, fiecare se oferă în întregime celuilalt. Se dedică și relația merge ca pe roate. Mai târziu, când intervine distanța, gelozia, lucrurile se schimbă. Și-așa cum se întâmplă mai mereu, lucrurile nu merg spre bine, ci se duc spre mai rău.

„Sunt obsedat de tine.”

Bad Romance are puțin din Inima mea și alte găuri negre și din Toate acele locuri minunate. Aici însă, tristețea este mai covârșitoare, sentimentele mai puternice, iar lecțiile oferite mai clare. E greu să înțelegi oamenii, mai ales când aceștia poartă măști perfecte, care le ascund defectele. Niciodată nu poți cunoaște un om atât de bine. Oricând îți poate da așteptările peste cap. Citiți și vedeți despre ce vorbesc.

O găsiți pe libris.ro, unde aveți transport gratuit la comenzi mai mari de 50 de lei, iar la comenzile mai mici transportul este doar 7 lei (cel mai mic preț la transportul prin curier, față de orice altă librărie online). De asemenea, este disponibilă și pe elefant.ro (astăzi este valabil BOOKS50, care se aplică la comenzi mai mari de 90 de lei). O puteți găsi și aici sau aici, alături de alte chestii bookish. Iar cărțile în engleză sunt disponibile aici sau aici, împachetate minunat fără vreun cost în plus.