Recenzie „Spulberă-mă” – Tahereh Mafi

ACESTA E BLESTEMUL MEU.

ACESTA ESTE HARUL MEU.

SUNT UN MONSTRU.

SUNT MAI MULT DECÂT UMANĂ.

ATINGEREA MEA E LETALĂ.

ATINGEREA MEA E PUTERE.

SUNT ARMA LOR.

O SĂ MĂ RĂZVRĂTESC.

„NU MĂ POŢI ATINGE”,

îi şoptesc.

MINT,

e ceea ce nu-i spun.

EL MĂ POATE ATINGE,

e ceea ce n-o să-i spun niciodată.

TE ROG, ATINGE-MĂ,

e ceea ce vreau să-i spun.

Dar când oamenii mă ating, se întâmplă anumite lucruri.

Lucruri ciudate.

Lucruri rele.

<

p style=”text-align:center;”>LUCRURI FATALE.

Nimeni nu ştie de ce atingerea lui Juliette e fatală, dar

Restauraţia şi-a făcut planuri legate de ea. Planuri de a o folosi ca pe o armă.

Însă Juliette are propriile ei planuri.

După o viaţă lipsită de libertate, ea descoperă în sfârşit forţa de a se răzvrăti pentru prima oară şi de a-şi găsi un viitor alături de cel pe care crezuse că-l pierduse pentru totdeauna.”

8446eb69d94f7939b5f99e482917e63a

Drama lui Juliette este că nu e un om normal, un om obișnuit, preocupat de traiul de zi cu zi. Juliette este și ea un om, dar care posedă niște puteri neomenești – ușoara ei atingere îi electrocutează pe simplii muritori. Din această ”problemă”, este luată cu forța și dusă într-un loc izolat, unde nu poate lua contact cu oamenii, unde își numără zilele, închisă între patru pereți. Ea este văzută ca un monstru, unul periculos – care îi poate omorî pe cei din jurul ei – datorită acestor puteri pe care nu știe să le controleze. Este luată din sânul propriei familii, care o renega, şi dusă într-un ospiciu încă din fragedă adolescenţă. Juliette este captivă de mai mult de un an, iar speranţa ei de a atinge vreun om este moartă demult. Nu vede nici măcar lumina zilei şi a ajuns să se obişnuiască cu regimul sever de acolo. Tot ce are e jurnalul ei şi celula rece şi urâtă.

“Singura existenţă pe care o ştiu acum e cea care mi-a fost dată. Un ecou a ceea ce a fost cândva.”

Să nu vă gândiți că Juliette este prizoniera unor oameni care nu știu despre ce e vorba în propoziție sau care vor doar să o țină departe de lumea de afară. Mi-aș fi dorit eu să fie așa. Restaurația este cea care o ține captivă pe Juliette. Dacă ar fi să definesc Restaurația, aș zice simplu că e o organizație, o instituție care are niște principii și niște scopuri. Personal, cred că Restaurația e mai mult un regim, unul de genul dictaturii, care vrea să transforme societatea într-o piesă de joc maleabilă, pe care o pot comanda să facă orice, oriunde, oricând. Restaurația nu vrea să existe oameni care să fie pe cont propriu, ci să fie unul și același, asemănători, interșanjabili. Vor oameni supuși, umili, care să nu se opună. Și pentru a-și duce planul la îndeplinire, sunt capabili de orice, iar asul lor din mânecă este Juliette, arma pe care vor să o folosească împotriva tot ce le stă în cale.

“Incinerează cultura, frumuseţea diversităţii. Noii cetăţeni ai lumii noastre vor fi reduşi doar la nişte numere, uşor interşanjabili, uşor de înlăturat, uşor de distrus pentru nesupunere. Ne-am pierdut umanitatea.”

Pentru a o îmblânzi, într-un fel, pe Juliette, Warner (liderul Restaurației) îl pune în joc pe Adam – cel mai bun prieten al lui Juliette din copilărie. Când speranțele de a mai vedea o persoană, de a mai vorbi cu vreuna sau de a o atinge i-au fost sfărâmate, dă buzna peste Juliette acest personaj, care este introdus drept un alt prizonier, o altă piesă din jocul complicat al Restaurației. Revederea dintre cei doi este dureroasă, cruntă. Deși amândoi știu cine sunt cu adevărat, nu suflă nicio vorbă. Trebuie să se conformeze regulilor și ordinelor, cel puțin până la momentul potrivit. Însă, când cei doi își vor demasca adevărata identitate, jocul se va schimba.

cd8-5lwwiae5uts

Adam este un simplu pion în planul lui Warner. Dar cu adevărat, el este un jucător. Nu încearcă să o distrugă pe Juliette, ci să o salveze. Iar pentru asta trebuie să-şi pună viaţa în primejdie sau poate chiar să se sacrifice pe sine. Adam joacă pe două fronturi. Este atât în armata lui Warner, prefăcându-se inofensiv, cât şi în armata lui Juliette, făcând tot ce-i poate sta în putinţă pentru a o salva și pe ea, dar și pe sine. Adam o poate atinge pe Juliette fără a fi electrocutat de pielea ei. Iar simpla lui atingere îi dă fetei speranţe la un viitor mai bun, o şansă la o viaţă frumoasă. Împreună sunt de neînvins. Legătura dintre ei le dă putere să facă orice şi să lupte unul pentru celălalt.

“Încă are ochii cu cea mai ciudată nuanţă de albastru pe care am văzut-o vreodată. Întunecaţi şi profunzi şi scăldaţi în pasiune. Întotdeauna m-am întrebat cum ar fi să văd lumea prin asemenea lentile frumoase. M-am întrebat dacă nuanţa ochilor înseamnă că poţi vedea lumea diferit. Dacă drept rezultat lumea te-ar vedea diferit.”

La începutul cărții, Juliette este instabilă. Este încă traumatizată după experiența de-a fi târâtă afară din casă, fără ca părinții ei să reacționeze în vreun fel. Este încă nedumerită despre puterile ei și despre cum să le controleze. Și este distrusă pentru că trăiește izolată, luată prizonieră de niște oameni care vor să o folosească în planurile lor nenorocite. Abia după apariția lui Adam, lucrurile vor lua o altă turnură. Fata va deveni puternică, încrezătoare că se poate salva și că poate face față unei confruntări împotriva Restaurației. Alături de Adam, simte că poate face orice, ține piept oricui și salva pe oricine. Nu e un personaj care se plânge, ci unul conștient de situația în care se află. Este un personaj care vrea să trăiască și luptă pentru acest lucru. Este în stare să facă orice, la fel cum este și dușmanul ei principal – Warner și armata sa din Restaurație.

Situația nu se îmbunătățește, ci se înrăutățește. Warner și Juliette nu sunt prieteni și nici nu vor fi. Nu depind unul de celălalt, ci se războiesc. Fiecare își ascunde planul, nimeni nu trebuie să afle detaliile. Fiecare va fi dezvăluit la timpul potrivit.

1412f30c0e7ac961433f064a8f79ca9d-aaron-warner-shatter-me-series

Acțiunea din Spulberă-mă este impreviziblă,năucitoare, addictive. Nu poți lăsa cartea din mână, ci doar vezi cum filele zboară rând pe rând, una câte una, până nu mai rămâne nimic. Vrei să știi ce se întâmplă mai departe pentru că ești prins în mrejele acțiunii. Toate detaliile și ițele poveștii sunt create atent, migălos și uluitor de urmărit. Protagonista este minunată, un personaj ieșit din ordinea de zi, a cărei evoluție radicală este vizibilă.

Cum merg lucrurile între Juliette și Restaurației vedeți în acest volum, care a fost reeditat de Leda Edge anul acesta și a primit bonus nuvela „Distruge-mă” (continuarea acțiunii din perspectiva lui Warner), iar cum va evolua situația și cine va învinge la sfârșit (pentru că în Spulberă-mă este doar începutul) aflați în volumul doi, care va apărea în august, la Leda Edge.

Găsiți cartea aici sau pe libris.ro, unde aveți transport gratuit la comenzi mai mari de 50 de lei, iar la comenzile mai mici transportul este doar 7 lei (cel mai mic preț la transportul prin curier, față de orice altă librărie online). De asemenea, este disponibilă și pe elefant.ro (uneori este valabil BOOKS50, care se aplică la comenzi mai mari de 90 de lei). O puteți găsi și aici sau aici, alături de alte chestii bookish. Iar cărțile în engleză sunt disponibile aici sau aici, împachetate minunat fără vreun cost în plus.
P.S. Dacă vreți să puneți mâna pe Spulberă-mă, puteți să vă înscrieți la concursul ce se desfășoară pe pagina de facebook (aici). Câștigătorul va fi ales duminică prin tragere la sorți.

4 gânduri despre „Recenzie „Spulberă-mă” – Tahereh Mafi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s