Recenzie „Grădina cu fluturi” – Dot Hutchison

Frumusețea nu a fost niciodată mai înfricoșătoare ca acum.

„Lângă un conac impresionant se află o grădină.

În această grădină cresc flori luxuriante, arbori seculari și… o colecție de prețioși fluturi: tinere femei care au fost răpite și atent tatuate pentru a semăna cu noile lor nume date. Supraveghetor este Grădinarul, un bărbat aspru, delirant și întunecat, obsedat cu capturarea și păstrarea specimenelor sale atât de prețioase.

Atunci când este descoperită grădina, o supraviețuitoare este adusă pentru interogatoriu. Agenții FBI Victor Hanoverian și Brandon Eddison sunt însărcinați cu descurcarea ițelor unuia dintre cele mai lugubre cazuri din întreaga lor carieră. Însă fata, cunoscută doar sub numele de Maya, este ea însăși un puzzle care trebuie descifrat.

Pe măsură ce povestea ei avansează, aruncând lumină asupra vieții în Grădina cu Fluturi, Maya dezvăluie vechi dușmănii, noi izbăviri și faptele tulburătoare ale unui bărbat care nu pregetă cu nimic în a-și proteja propria sa versiune asupra frumuseții. Iar cu cât mai multe detalii ies la suprafață prin povestea fetei, cu atât mai mult agenții se gândesc la ce încă oare le mai ascunde ea…”19422583

Cum fac eu de obicei, nu citesc descrierile de pe copertă înainte să citesc cartea. Nu fac asta mereu, ci de obicei, când deja m-a atras coperta. Grădina cu fluturi are una dintre cele mai frumoase coperți pe care le-am văzut, dacă nu este chiar cea mai frumoasă. Și titlul mi s-a părut foarte atractiv, m-a dus cu gândul la o poveste fantasy, în niciun caz nu m-am gândit că povestea este ruptă din realitate, ceva ce poate chiar există.

Acțiunea este tulburătoare, îngrozitoare și fascinantă în același timp. Grădina este locul unde niște fete superbe și tinere sunt ținute captive de un bărbat – numit Grădinarul – pe care nu știu dacă să-l considerat criminal sau nebun ori prea obsedat și fascinat de o iluzie din mintea sa, de o idee senilă. Grădina este o ”închisoare” pentru tinere, construită în mijlocul New Yorkului, o grădină imensă ascunsă de privirile curioase ale oamenilor și din care este imposibil de evadat. În interiorul acestei grădini există o comunitate de tinere – cu vârste cuprinse între 16-21 de ani – fiecare tânără adusă de Grădinar, răpită chiar. Odată ce intră în acest loc, nu mai aparțin lumii de afară, trebuie să-și lase viața și identitatea în urmă, pentru că sunt supuse unui proces de inițiere în Grădină, unde aparțin exclusiv Grădinarului și fiului cel mare al acestuia – Avery. Fetele sunt răpite, aduse în acest loc, unde sunt nevoite să se acomodeze, vor primi un tatuaj cu fluturi (pe spate sau pe față) – un însemn care le face să devină Fluturii la care visează bărbatul – un nume nou și vor deveni mijloacele de satisfacție a Grădinarului. Iar asta nu e tot. Odată ce-au început să trăiască aici, vor afla că au un termen de expirare – vârsta de 21 de ani – când vor fi omorâte și conservate în rășină, iar apoi expuse în galeria din holul ”închisorii”. Iar motivul pentru care există acest termen de expirare este unul greșit, nebun, incapabil de a face să pară că aceste crime sunt săvârșite din iubire.

„Lucrurile frumoase au o viață scurtă, îmi spusese prima dată când ne-am întâlnit. S-a asigurat așa cum a putut de asta, apoi s-a luptat să le ofere Fluturilor lui un soi straniu de nemurire.”

Acțiunea este împărțită în două – descoperim detaliile întregii povești pe parcurs, văzând lucrurile atât în timpul prezent, cât și din amintirile unui personaj (același stil am întâlnit și în Reconstituind-o pe Amelia). Maya este personajul principal, prin intermediul căruia vom afla cum este cu Grădina și ceea ce s-a întâmplat acolo. În prezent, Maya este interogată de doi agenți FBI, care încearcă să înțeleagă mai bine Grădina, să înțeleagă fetele care au îndurat suferința, teama și aerul morții din locul care le-a devenit casă pentru o perioadă de timp. Nu este un caz ușor de rezolvat, amintirile sunt sumbre, dureroase, iar totul este învăluit în mister. Maya este o fată secretoasă, nu este ușor de manipulat, iar dezvăluirile pe care le face, le oferă în ritmul ei. Secretele pe care încă le ține ascunse, îi pun credibilitate Mayei la îndoială, însă polițiștii trebuie să se descurce cu ea, cu ceea ce le oferă, pentru că este singura conștientă, sigură pe sine și în stare să vorbească despre ce s-a întâmplat în grădina fără să aibă vreun atac de panică sau ceva de genul.

„Jucăria unui Dumnezeu care își crease micuța lui lume.”

Acestă grădină ascunsă a fost descoperită după extraordinar de mult timp de când a fost creată, după ce zeci, poate chiar sute de fete și-au găsit sfârșitul într-un sicriu de sticlă expus pe perete. Grădinarul chiar nu este un om întreg la cap – sau este pe jumătate, atunci când trăiește în lumea reală, cu familia lui, unde-și îngrijește soția și fiii – și acțiunile sale sunt revoltătoare. În mintea lui, prețuiește fetele pe care le ”adoptă”, cărora le oferă o altă viață în Grădină, poate chiar le iubește, crezând că gestul pe care-l face, crima pe care o comite este din iubire, salvându-le de la a îmbătrâni sau nu știu de la ce tâmpenie crede el. Nu contează cine e fata, cum o cheamă sau cât de mult o iubește. Dacă a ajuns la 21 de ani sau și-a distrus tatuajul de pe spate, este ca și moartă – imposibil de salvat.

M-am îngrozit de multe ori pe parcursul lecturii, am urât personaje, iar pe unele le-am apreciat. În timp ce avansam cu lectura și aflam mai multe și mai multe, am fost din ce în ce mai uimită, ca mai apoi să rămân fără cuvinte. Există acolo un plot twist excepțional, imposibil de anticipat, care va face să urâți un personaj, două, trei, ca mai apoi să încercați să le înțelegeți deciziile pe care le-au luat sau nu le-au luat.

Grădina cu fluturi este o carte dureroasă, sumbră, cu o atmosferă posacă și îngreunată de lacrimi, de visuri distruse, de vieți care-și găsesc sfârșitul mai repede decât trebuie. Când citeam pasajele povestite de Maya despre Grădină și îmi imaginam acele sicrie de sticlă expuse pe pereți în care zac fete tinere ucise dintr-o fantezie nebună sau momentele de fericire trecătoare prin care treceau fetele sau locul în sine, un spațiu mirific, dar închis pentru totdeauna, simțeam tristețea profundă, frica de bărbați sau frica de moarte, durerea născută din lipsa libertății, din lipsa dorințelor și-a visurilor și din conștientizarea ideii că moartea se apropie cu pași repezi.

„Îmi plăcea să-mi reamintesc că exista o lume dincolo de pereții coliviei mele, chiar dacă aveam să nu o mai văd vreodată.”

Nu pot nega că Grădinarul este un tip deștept, dar este îngrozitor, înspăimântător chiar. Mi se pare că seamănă atât de mult cu Joe din TU. Dacă de Joe mi s-ar fi putut face milă, de Grădinar mi-e imposibil, pentru că avea tot ce și-ar putea dori, era un om realizat, cu o familie și respectat în societate, nu-i înțeleg nevoia obsesivă de a acționa astfel doar pentru cât este el de egoist, fără să se gândească la fetele acelea. Unele dintre fete mi-au plăcut, altele nu, însă cu toate am empatizat cât de puțin. Maya este însă diferită și nu am fost conștientă de acest lucru până nu am terminat romanul. Nu numai că acceptă cu ușurință ceea ce i se întâmplă, este rece și distantă, nu are visuri și nu-și face speranțe, ea mai are ceva ce-o diferențiază foarte mult de celelalte victime. Deși am urât bărbații din Grădină și emoțiile care se nășteau acolo, pe unul l-am plăcut și mi-am făcut speranțe în jurul lui. Nu dau spoilere.

„Uneori, era greu să încerci să cunoști alți oameni. Nu avea decât să-ți aducă mai multă durere când ei mureau, sau să-i rănească pe ei când mureai tu. Uneori, era greu de crezut că toată durerea merita. În inima Grădinii, totuși, era singurătate și moarte, iar a fi împreună cu alții părea cel mai mic rău. Ceva mai sigur.”

Dacă vreți să cunoașteți Grădina cu fluturi, să-l observați atent pe Grădinar sau să trăiți în pielea fetelor devenite fluturi, citiți. Este un thriller care vă dă fiori pe șira spinării, care vă ține în suspans de la început până la sfârșit, ba chiar și după, în așteptarea celui de-al doilea volum.

Cartea este disponibilă aici, alături de celelalte cărți din colecția Herg Benet Passport (unde găsiți niște cărți superbe, care vă taie răsuflarea, by the way – recenziile unora dintre ele sunt aici) sau pe libris.ro, unde aveți transport gratuit la comenzi mai mari de 50 de lei, iar la comenzile mai mici transportul este doar 7 lei (cel mai mic preț la transportul prin curier, față de orice altă librărie online). De asemenea, este disponibilă și pe elefant.ro (uneori este valabil BOOKS50, care se aplică la comenzi mai mari de 90 de lei). O puteți găsi și aici sau aici, alături de alte chestii bookish. Iar cărțile în engleză sunt disponibile aici sau aici, împachetate minunat fără vreun cost în plus.

3 gânduri despre „Recenzie „Grădina cu fluturi” – Dot Hutchison

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s