Recenzie „Sinuciderea ielelor” – Ana Mănescu

„Și dacă destinul său era tocmai cel de care încercase să fugă? Și dacă nu avea, de fapt, de ales?”

39032119_257915105032087_4707333256482127872_n

Mi-am dorit să o citesc pe Ana Mănescu de mult timp, însă nu știu ce mi-a stat în cale și nu am făcut-o. Nu am cunoscut-o în alter.ego, în Quarsar sau în Stresul dintre orgasme, ci abia acum, citind Sinuciderea ielelor, am cunoscut o mică parte din ea, din stilul și opera sa. De când am început să citesc primele fraze am realizat cât de liric scrie, cât de frumos sună cuvintele așezate pe hârtie de mâna Anei Mănescu. Sinuciderea ielelor nu e un roman, deși mi-aș fi dorit să fie pentru că autoarea chiar are talent în a scrie povești fantasy, în a construi personaje și plot twist-uri, ci e un volum de 11 povestiri, toate însumând numai 188 de pagini. Îmi pare rău că poveștile sunt atât de scurte pentru că îmi doresc tare mult să mai aflu niște detalii referitor la vreo poveste, nu doar să-mi imaginez eu continuarea, cum va arăta viața personajelor în mintea mea. Sau poate acesta este farmecul pe care-l au în final aceste scrieri?

Cele 11 povestiri au teme diverse, însă toate sunt scrise cu măiestrie și par desprinse din cărțile cu basme. Ori chiar ele sunt niște basme, niște basme moderne, în care binele nu învinge mereu, în care există abateri de la reguli și în care personajele mult prea cunoscute ale basmelor românești (spre exemplu Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, zmeul, ielele) primesc o altă identitate. Mi-au plăcut și basmele cu care am copilărit, dar mi-au plăcut și acestea, chiar foarte mult. Nu știu însă cum ar trebui să vă povestesc și vouă puțin despre subiectele abordate, dar sper că încercarea mea de a o face va fi una reușită.

Dacă ar fi să aleg una dintre cele 11 povestiri, nu știu pe care aș alege-o. Mi-a plăcut mult prima – Nereida – care pare că reconstruiește povestea sirenelor, a ființelor ce aparțin mării, care au fost însă trimise pe pământ și chemate după un timp înapoi de mare, pentru a-și duce existența de jumătate femeie și jumătate pește. Cum să vă zic, povestea nu e atât de simplă, niciuna nu este așa. Lumea noastră, cotidiană, obișnuită, se întrepătrunde cu lumea ireală, fantasy, a unor ființe himerice, a unor visuri îndepărtate. Fiecare povestitoară îți creează o emoție aparte, surprinsă mai ales în legătura aceasta dintre cele două lumi, dintre două ființe aparținând unor lumi diferite. E un plus foarte mare al operei că realitatea obscurcă se îmbină atât de frumos cu lumea feerică, magică, fie că este dominată de bine sau de rău.

„Frica nu apare decât când ai ce să pierzi.”

O altă povestire care mie mi-a plăcut mult este În căutarea zmeului pierdut, care se războiește cu povestirea Sinuciderea ielelor pentru locul 1 în topul preferatelor. În prima, Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana sunt întruchiparea acelei familii de împărat din basmele populare, care nu poate avea un copil și merge la vrăjitoare pentru a-și amplifica încercările. Copilul familiei împărătești va fi însă diferit, va avea o intensă legătură cu întunericul, aceasta continuând să existe generații mai târziu, însă nu din motivele la care v-ați putea aștepta. Nu vreau să vă dau detalii despre povestire pentru că seamănă tare mult cu un roman și v-aș putea strica lectura, ci voi spune doar că personajul antagonist mi-a plăcut cel mai mult aici și că în realitate nu doar binele învinge, existând șanse egale între cele două forțe absolute – binele și răul.

Sinuciderea ielelor este chiar povestirea care dă numele volumului, care mi s-a părut foarte profundă și emoționantă. Vestitele iele de care am auzit eu, care apar în noaptea de Sânziene (nu știu dacă doar atunci) și dansează și cântă în jurul focului, vrând să atragă oamenii și să le ia glasul, sunt acum întruchipate sub forma unor zâne ale binelui, unor ființe aproape umane, care se sacrifică pentru o cauză nobilă. În lumea lor, a zânelor fermecate, lucrurile nu sunt doar roz, cum am crede noi, muritorii, care cunoaștem doar realitatea în care trăim, ci și acolo pot exista conflicte, rivalități, răzbunări, dar și emoții frumoase, bunătate, sacrificii.

„Oamenii, fire de praf.”

Per total, este un volum emoționant, scurt, care se citește repede, însă pe care ar trebui să-l citești cu atenție pentru a-i înțelege esența. Nu pot să zic că eu am înțeles pe deplin ce-a vrut să ne prezinte Ana Mănescu, dar vă pot spune că este o operă originală, cu personaje create chiar după imaginația sa, ce împrumută doar numele unor ”legende” și cu întâmplări fantastice, neobișnuite nici în realitate, dar nici în basm. Sinuciderea ielelor e cărticica pe care o puteți lua cu voi oriunde, din care puteți citi chiar și-n autobuz sau în pauza de 10 minute, care vă captează ușor atenția și care sigur vă vor face să simțiți „ceva, orice, chiar și ceva groaznic”. Să închei cu părerea mea subiectivă, mie mi-a plăcut mult și cred că o să mai recitesc unele povestiri, să mai descopăr ceva nou care să-mi dea de gândit, să mai trăiesc o emoție și sper că voi citi și-un roman fantasy de Ana Mănescu.

Cartea este disponibilă aici, pe site-ul editurii, sau pe libris.ro, unde aveți transport gratuit la comenzi mai mari de 50 de lei, iar la comenzile mai mici transportul este doar 7 lei (cel mai mic preț la transportul prin curier, față de orice altă librărie online). De asemenea, este disponibilă și pe elefant.ro (uneori este valabil BOOKS50, care se aplică la comenzi mai mari de 90 de lei). O puteți găsi și aici sau aici, alături de alte chestii bookish. Iar cărțile în engleză sunt disponibile aici sau aici, împachetate minunat fără vreun cost în plus.

P.S. Titlul mi-a amintit de Sinuciderea fecioarelor.

Reclame

4 gânduri despre „Recenzie „Sinuciderea ielelor” – Ana Mănescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s