Recenzie „Orașul de bronz” – S. A. Chakraborty

„Pășiți, fără teamă, în orașul de bronz, în Daevabadul cel construit de făpturi mitice, unde djinn-ii din basmele arabe și-au construit o lume fascinantă, în care magia și miraculosul se împletesc cu intrigile politice și amoroase, iar fanatismul religios, cu lupta de eliberare a celor oprimați din cauză că aparțin unei rase declarate impure, într-o poveste care va reuși să fie pe cât de pasionantă, pe atât de realistă.”

tcob

Descrierea asta de pe spatele cărții este cam vagă, foarte sumară și cred că acesta e și motivul pentru care nu foarte multe persoane au citit-o. Credeți-mă, tot ceea ce trebuie să faceți acum e să luați cartea asta, să nu vă speriați de cât este de grosuță sau de cât de încet citiți primele capitole, pentru că după veți fi extaziați, nu o să o mai puteți lăsa din mâna. Orașul de bronz e o carte fermecătoare, vrăjită, plină de plottwist-uri, de personaje puternice și complexe, tare bine creionate, de intrigi și secrete ascunse, de mitologie și istorii fascinante. O să vă explic pe larg mai jos cât de mișto e și cât de tare m-a fascinat, dar și cât de mult sufăr acum în așteptarea volumului 2 (și abia am terminat cartea, dacă aș avea volumul 2, acum m-aș apuca de el).

Am vrut să citesc cartea de față fiindcă am început să fiu fascinată de lumea arabă, după ce-am fost introdusă în această lume de Urgia și zorile. Îmi place deșertul, îmi plac surprizele și-mi place atmosfera aceea specifică palatului regal, cu regi și moștenitori, cu intrigi și trădări, cu probleme de război și lupte cu sabia; sau cu magia, în cazul nostru. Adevărul e că lumea arabă e fascinantă, mai ales când știi atât de puține despre ea (ca mine) și-ai vrea să afli mai multe. Orașul de bronz ți-aduce lumea arabă în fața ochilor mai fascinantă, fiindcă întrepătrunde lumea oamenilor, cea în care se găsesc egipteni și indieni, unde Cairo este cel mai mișto loc și în timpul unei perioade când turcii se luptă cu ”franțuzii”, cu o lume mitologică, de basm, o lume legendară chiar și pentru acești arabi get-beget.CehFtgcWwAAsD--

Când am început romanul, să fiu sinceră, eram tare entuziasmată, dar citeam încet fiindcă narațiunea la persoana a III-a… necesită mai multă atenție din partea mea. Oricum intrasem deja în atmosfera specifică arabilor, eram în Cairo, unde am luat contactul cu personajul principal – Nahri. La prima vedere, Nahri este doar o tânără care păcălește oamenii, care încearcă să-și câștige traiul de zi cu zi cu ajutorul darurilor ei, pe care le folosește să vindece oamenii ce-i trec pragul dughenii. Sau așa pretinde că face. Ea este un personaj complex, așa cum veți vedea pe parcursul acțiunii, dar la început se înfățișează sub forma unei pungașe, a unei fete deștepte care poate face mai mult, dar nu are posibilitatea. Minte, fură, înșală, face totul pentru a-și asigura existența de pe o zi pe alta. Nahri nu are familie, nimic care să o țină în Cairo, ci doar un simplu prieten, deși nu știe dacă-l poate numi așa, și-o duzină de afurisiți care i-ar putea sări în cap pentru ”farmecele” pe care le face. Așa că ”răpirea” ei de către un djinn apare ca o binecuvântare. Sau nu.

În lumea în care Nahri trăiești circulă zvonuri și legende. Cred că una dintre cele mai interesante legende este aceasta despre djinni, despre ifriți, despre magie etc. Ceea ce știe ea în fază incipientă e nimic în comparație cu ceea ce va afla după ce invocă un djinn fără ca măcar să-și dea seama de acest lucru. Astfel, invocarea unui spirit legendar îi dă lumea peste cap fetei, aducând cu sine și o turmă de morți înviați pe urmele fetei și-o ceată de ifriți (djinni deveniți diavoli) care o vor moartă. Pe capul lui Nahri este pus un preț, iar ifriții sunt cei mai înrăiți să capete această recompensă. Astfel, djinn-ul invocat de Nahri, pe numele său Dara, este un daev, un adorator al focului, un războinic înrobit mai demult și un suflet damnat, dar care vrea să o ajute pe Nahri, să o ducă în Daevabad, unde să fie în siguranță. Cei doi vor călători singuri, mai întâi pe un covor zburător, prin deșert, dormind sub cerul plin de stele sau în vreo peșteră, fugind de ifriți și de celelalte creaturi magice care le-ar putea vrea răul. Această călătorie este una a descopererii, a maturizării pentru Nahri și-a pregătirii pentru confruntarea cu lumea din Daevabad a lui Dara.tumblr_o8ck4rvXJV1ri1csjo2_540

Daevabadul (Orașul de bronz) i se va înfățisa lui Nahri într-un chip fabulos, fiind ceva total neobișnuit pentru ea, asemenea celorlalte peripeții prin care a trecut până să ajungă acolo. E bine că Nahri e deschisă magiei în orice forme și se adaptează repede. Daevabadul e un oraș ascuns, un oraș bine păzit, iar locuitorii săi sunt doar oameni selecți – numai djinni din toate triburile și shafiți (rasă inferioară, jumătate djinn, jumătate om) – fiindcă orice altă vietate, fie ea om sau diavol, nu pot intra în oraș, nici măcar nu se poate apropia de granița lui. Orașul este plin de viață și, cât de des se poate, de revolte, iscate fie între triburi, fie între shafiți și djinni. Există o ierarhie socială, există privilegiați și sclavi, există bani și influență. Și mai mult decât orice există ură, o ură atât de vizibilă c-ai putea-o tăia cu un pumnal. Iar ura asta s-a născut dintr-un război ce s-a desfășurat cu mult timp în urmă, dar ale cărui consecințe sunt vizibile și acum și al cărui erou stârnește teamă, dar și venerație. Nu dezvălui mai mult, pentru că este fascinant să descoperiți totul pas cu pas, să vă afundați mai mult în legendarul Daevabad și povestea sa, locul care adăpostește mai multe suflete, mai multe culte și-n care se vorbesc mai multe limbi și unde există un singur conducător.

Ajunsă în acest oraș, Nahri va afla că este altcineva și-și va ascunde vechea identitate, iar puterile sale chiar înseamnă ceva. În acest loc, Nahri se va simți ciudat, dar va încerca să se acomodeze, se va simți încolțită și înconjurată de oameni de neîncredere, iar singurul în care își pune totala încredere este Dara, daevul care i-a fost alături pe drumul anevoios și în care-și găsește sprijinul. Tot ceea ce știe ea despre prietenul său este puțin, în comparație cu ceea ce este Dara în toată ființa ea. Un daeva pur sânge, un războinic de temut, atât cu sabia și arcul, cât și cu forțele magice, un fost sclav înrobit de ifriți care ascunde mai multe secrete și trăiri decât vrea să arate. El inspiră teamă și este încă devotat trecutului, deși toată lumea lui se schimbă și se concentrează în jurul fetei pe care-a găsit-o în Cairo.b62a2f276b5ed05339cb7e6769e20d1b

Dacă aș putea vorbi despre Orașul de bronz fără oprire, aș face-o, mai ales discutând legenda triburilor djinnilor. Cred că ăsta mi se pare cel mai interesant și fabulos aspect. Din punctul meu de vedere, este cartea perfectă după care să se facă un serial, poate chiar la fel de hyped ca Urzeala tronurilor. Acțiunea este complexă, bine structurată pe două planuri, cu personaje puternice și complexe, magistral create și individualizate perfect și cu o atmosferă magică, imposibil de cuprins în cuvinte. Credeți-mă când vă spun că tot ce-am zis eu aici este o parte infimă din ceea ce este cartea cu adevărat, am omis detalii semnificative și palpitante și personaje complexe, cu un rol important în acțiune.

Marcată de plottwist-uri și cu o galerie impresionantă de personaje, ca să nu mai vorbesc, din nou, de legenda djinnilor, Orașul de bronz este un fantasy must-read de citit, în special pentru iubitorii de uneltiri întunecate, de secrete regale, de trecuturi grandioase și de un romantism aproape dureros de frumos, exceptând adoratorii lumii arabe.

Găsiți acest roman extraordinar pe site-ul editurii, pe libris.ro, unde aveți transport gratuit la comenzi mai mari de 50 de lei, iar la comenzile mai mici transportul este doar 7 lei (cel mai mic preț la transportul prin curier, față de orice altă librărie online). De asemenea, este disponibilă și pe elefant.ro (poate aveți noroc de vreun BOOKS50, care se aplică la comenzi mai mari de 90 de lei). O puteți găsi și aici sau aici, alături de alte chestii bookish. Iar cărțile în engleză sunt disponibile aici sau aici, împachetate minunat fără vreun cost în plus.

2 gânduri despre „Recenzie „Orașul de bronz” – S. A. Chakraborty

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s