Recenzie „Studiu despre otravă” – Maria V. Snyder

CE ALEGI?

O MOARTE RAPIDĂ

SAU O OTRAVĂ LENTĂ?

„Condamnată la moarte pentru crimă, Yelenei Zaltana i se oferă o șansă incredibilă: poate scăpa de executarea sentinței dacă acceptă să devină degustătoare. Astfel, va putea locui în palat, va avea parte de cele mai frumoase haine, dar va trebui să riște zilnic să moară în locul comandantului suprem din Ixia. Cum numai un prost ar refuza o astfel de ocazie, Yelena acceptă, doar pentru a descoperi, în curând, că pericolul otrăvirii reprezintă cea mai mică dintre problemele sale. Pentru că uneltitorii amenință să cucerească Ixia, iar Yelena a căpătat puteri magice pe care nu le poate controla deloc. Din nou, viața îi este în pericol, iar tânăra trebuie să ia niște hotărâri deloc ușoare. Numai că, de data aceasta, nu mai e deloc limpede care vor fi urmările…”tumblr_oos4kmndns1wncz7fo1_1280

Am observat acum ceva timp că i se atribuise foarte mult hype acestei cărți și multe persoane mă îndemnau să o citesc, crezând cu tărie că o să-mi placă. Mi-a plăcut, chiar destul de mult, un singur lucru nu a fost așa cum am simțit eu că trebuie să fie, dar nu o să-l dezvăluie aici, pentru că eu l-aș cataloga drept un spoiler. Am început să citesc cartea încă din februarie, însă abia zilele acestea am terminat-o pentru că nu am avut timp; pur și simplu nu am avut timp să citesc. M-am lălăit cu lectura și poate și ăsta e motivul pentru care acel ceva nu a fost ceea ce trebuia din punctul meu de vedere.

Studiu despre otravă e o carte care se citește repede, să știți. Eu am citit-o greu pentru că nu am avut timp și mă simțeam stresată din mai multe cauze într-atât încât nu puteam să mă concentrez. Este o carte cu un subiect care pe mine m-a atras foarte tare și care-i destul de original, aș zice. Adică n-am mai citit vreo carte în care personajul principal să fie o degustătoare a comandantului suprem și să locuiască la palat. Mi-a plăcut tare mult ideea; dacă mă urmăriți știți bine că-mi plac intrigile palatului, atmosfera aceea specifică, presărată cu secrete, mistere și trădări. Iubesc asta!

Yelena este un personaj controversat; nu zic că nu am mai întâlnit personaje care să mă impresioneze sau care să aibă aerul acela misterios, dar nu ca ea.  Yelena este, de la început, cunoscută drept o criminală, aspect care o va urmări pe tot parcursul romanului. Eu, ca și cititor, habar nu aveam pentru ce-a zăcut în închisoare un an, urmând să fie zpânzurată sau măcar motivul pentru este o criminală. Ăsta e doar începutul misterelor, pentru că nu cunoașteți apogeul. Criminală cu voie sau fără, Yelena este condamnată la moarte, iar șansa de a rămâne în viață îi este oferită în ultima secundă – dacă vrea să trăiască, va trebui să devină degustătoarea comandantului. Din postura sa, ea ar trebui să guste toată mâncarea sau băutura care-i este servită comandantului, riscându-și viața în orice moment, pentru că-n caz că mâncarea este otrăvită, ea va fi prima victimă. Între a-și semna sentința la moarte și a trăi înconjurată de amenințarea morții zilnic, Yelena va alege cea de-a doua variantă. Merită să-și asume riscul.

Vie și nevătămată (încă), Yelena începe să se obișnuiască la palat, învață otrăvurile și tehnicile de a încerca diferitele băuturi și mâncăruri, cunoaște oameni mai prietenoși, dar și mai puțin prietenoși, trădători și mincinoși, învață să se ferească de necazuri și nu să le caute și realizează că va rămâne captivă ca degustătoare până o otravă îi va face felul. În pregătirea Yelenei un personaj cheie este Valek, mai-marele spionilor din Ixia și o persoană foarte apropiată comandantului. Ca mentor, Valek este priceput, dur, capricios, însă – poate – își dorește tot ce-i mai bun – adică o viață lungă – pentru eleva sa. Totuși, nu poate nimeni ști cât de prieten sau cât de dușman îi este. În această carte, nu poți avea în nimeni încredere, nici măcar în Yelena (sau problema asta e doar a mea pentru eu am probleme cu încrederea).

Intrigile palatului vor începe ușor-ușor să prindă contur, iar tânăra noastră degustătoare va fi prinsă în mijlocul unei trădări. Deasupra ei există deja un preț, o recompensă pe care o va primi cine-i va face felul, există urme de îndoială din partea celorlalte personaje pentru că este o criminală, așa cum se știe încă de la început, dar Yelena este menită să uimească pe toată lumea. Ființa ei fragilă, neîncrezătoare se va transforma pe parcursul acțiunii, scopurile Yelenei se vor șlefui și ea va cunoaște mai bine ceea ce trebuie să facă și ce nu. Înainte de toate, trebuie să-și salveze viața din orice pericol îi iese în cale, iar pericolele nu sunt puține. Trebuie să deguste mâncarea comandantului și să-l țină departe de otravă. Trebuie să rămână devotată și fidelă, să nu se lase influențată, sau cel puțin așa ar trebui. Și-apoi să urmărească tot ceea ce se întâmplă în Ixia sau între Ixia și Sitia și cum poate influența ea lucrurile.

Am spus foarte puține lucruri din ceea ce reprezintă Studiu despre otravă. Multe pasaje sunt fascinante prin detaliile pe care le oferă, iar suspansul este elementul cheie al întregii opere. Scenele sunt palpitante, situațiile limită se înmulțesc  cu cât misterele sunt dezlegate și creează un puzzle mai complicat, mai greu de rezolvat. Personajele sunt minunate, vă spun că veți întâlni o bogată galerie de personaje, unele mai rele, altele mai bune, dar impresionante din anumite puncte de vedere. Inteligența și viclenia caracterizează multe dintre personajele cărții, nu știu dacă aș găsi pe unul pe care să-l numesc prost. Însă găsesc personaje pe care le urăsc, pe care le vreau moarte și, bineînțeles, personaje pe care le apreciez și a căror evoluție o urmăresc uimită și pentru a căror supraviețuire am sufletul în gât. Găsiți o combinație frumoasă între mister, moarte, trădare și magie, pentru că un pic de magie nu strică niciodată.

Am spus la început că există un element în carte care nu a fost așa cum aș fi vrut eu. De fapt, este ceva ce n-am simțit că ar fi trebuit să existe, n-am prevăzut să se întâmple așa ceva, dar s-a întâmplat. Autoarea a încercat să dea un plus acțiunii și întregii povești, dar, din punctul meu de vedere, nu a reușit. Mi-au plăcut la nebunie personajele, mai ales Valek – misterios, subtil, inteligent și capricios – , acțiunea și atmosfera încărcată de suspans. N-am dezvăluit multe detalii pentru că vă invit să le descoperiți, să o cunoașteți pe Yelena, trecutul și prezentul ei, să suferiți și să-i împrumutați un pic din curajul vostru.

Cartea este disponibilă pe site-ul editurii, pe libris.ro, unde aveți transport gratuit la comenzi mai mari de 50 de lei, iar la comenzile mai mici transportul este doar 7 lei (cel mai mic preț la transportul prin curier, față de orice altă librărie online). De asemenea, este disponibilă și pe elefant.ro (poate aveți noroc de vreun BOOKS50, care se aplică la comenzi mai mari de 90 de lei). O puteți găsi și aici sau aici, alături de alte chestii bookish. Iar cărțile în engleză sunt disponibile aici sau aici, împachetate minunat fără vreun cost în plus.

2 gânduri despre „Recenzie „Studiu despre otravă” – Maria V. Snyder

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s