„Oscar are zece ani şi trăieşte într-un spital. Chiar dacă nimeni nu are curajul să i-o spună în faţă, băiatul, bolnav de leucemie, ştie că va muri, iar războiul lui împotriva tuturor izbucneşte inocent, pătimaş şi deznădăjduit. Singura care-i intră în voie este Tanti Roz, o infirmieră bătrână, neîntrecută în născocit poveşti moderne, adevărate lecţii de viaţă, în care nici binele, nici răul nu sunt absolute şi nimic nu e aşa cum pare la prima vedere. Ea îi dă copilului ideea să trăiască fiecare zi ca şi cum ar fi zece ani şi-l învaţă să-i scrie epistole lui Dumnezeu ca să se simtă mai puţin singur.
Cu Tanti Roz pe post de ghid într-o viaţă trăită fast-forward, Oscar parcurge, printre râsete şi lacrimi, itinerarul emoţionant al tuturor vârstelor şi experienţelor umane îmbogăţite de imaginaţia lui, care umple spaţiile albe şi îmbracă realitatea în veşmântul miracolului. Astfel, băiatul ajunge să-şi trăiască adolescenţa alături de prieteni, să se îndrăgostească la tinereţe, să se căsătorească la maturitate cu prima iubire, să o piardă şi, în cele din urmă, să regăsească dragostea la apusul unei vieţi ca o lumânare care arde la ambele capete.”
Am recitit cu o mare plăcere Oscar și Tanti Roz și m-am bucurat de fiecare emoție pe care mi-a transmis-o, chiar dacă știam dinainte să o deschid la ce să mă aștept. Cred că este cea mai dureroasă carte pe care am citit-o și este una dintre preferatele mele fiindcă povestea și emoțiile pe care le transmite sunt foarte reale. După cum sugerează și titlul, este povestea lui Oscar, a unui băiețel de zece ani, bolnav de leucemie și internat într-un spital, alături de alți copii de vârsta lui, cu boli rare.
Cartea este alcătuită din scrisorile pe care el i le scrie lui Dumnezeu, în încercarea de a nu se mai simți singur. Să creadă sau nu în existența lui Dumnezeu este una dintre dilemele existențiale ale oamenilor și implicit a lui Oscar, care caută, cred eu, măcar puțină alinare. Ce este dureros este faptul că Oscar nu se mai poate vindeca, leucemia fiind cea care va curma viața băiatului închis în acest spital, pe care-l consideră locul unde oamenii vin să moară, nu să se vindece.
Mi-e greu să vorbesc despre această carte fiindcă este una marcantă și care, pe mine cel puțin, m-a pus față în față cu cea mai mare frică a mea: de moarte. Să știu doar că Oscar are zece ani și urmează să moară îmi sfâșie sufletul, darămite să-l cunosc și să-mi doresc cu ardoare să se întâmple un miracol.
Apreciez (cel mai mult) personajul ăsta prin prisma puterii pe care o are, fiindcă el încearcă să nu se teamă de moarte și, cred eu, îi iese. El este cel mai puternic personaj din carte, mai puternic decât doctorii și decât părinții săi, decât asistentele și ceilalți copii, pentru că ajunge să fie împăcat cu gândul că va muri. Curajul său este impresionant, iar faptul că se bucură de ultimele zile ale vieții lui este, pe de o parte, îmbucurător, iar pe de altă parte, este extrem de trist.
Un rol important în această poveste îl are Tanti Roz, prietena și confidenta lui Oscar, care nu se teme de faptul că băiețelul va muri, ci încearcă să-i facă zilele mai senine. Tanti Roz este specială, nu doar fiindcă nu este o asistentă obișnuită și foarte bătrână, ci pentru că are o energie aparte și multe povești fantastice. Tanti Roz îi dă lui Oscar strălucita idee de a trăi într-o zi o decadă a vieții sale, astfel încât să cunoască adolescența, maturitatea, problemele în dragoste și certurile dintre prieteni. Această idee îi dă parcă un aer nou și îl face să aprecieze momentele pe care le petrece cu ceilalți copii și cu părinții lui.
Viața lui Oscar este pusă pe fast-forward, iar moartea este iminentă. Oscar și Tanti Roz este o carte sensibilă și foarte realistă, mă repet. Impresionează prin povestea aceasta tristă, care demonstrează cât de fragilă (și nedreaptă) este viața. Eu consider această carte o lecție din care am învățat să apreciez tot ceea ce este în jurul meu și să mă mulțumesc cu lucrurile pe care le am. Este important să apreciem prezentul, oamenii și întâmplări și să mulțumim lui Dumnezeu (voi credeți că există sau nu?) pentru ziua de azi și pentru sănătatea noastră.
Recomand Oscar și Tanti Roz tuturor persoanelor pe care le cunosc, pentru că sunt de părere că este o carte pe care toată lumea trebuie să o citească, nu neapărat fiindcă ne facem să ne punem multe întrebări, ci pentru că este o lecție de viață. Mai mult decât atât, este o carte subțirică, are numai 100 de pagini și le vezi citi repede, în acest format de la editura Humanitas.
Cartea este disponibilă pe libris.ro, alături de celelalte cărți ale lui Eric-Emmanuel Schmitt și astăzi puteți profita de transport gratuit, indiferent de valoarea comenzii.
We are Women of Letters 
O poveste minunată și plină de emoție! Mi-a plăcut foarte mult!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ma bucur mult că împărtășim aceeași părere! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană