Recenzie „Infernul lui Gabriel” – Sylvain Reynard

„Enigmatic şi sexy, profesorul Gabriel Emerson este un foarte respectat specialist în Dante în timpul zilei şi un adept al plăcerilor lipsite de inhibiţii, în timpul nopţii.

Se foloseşte de şarmul său pentru a-şi satisface orice capriciu, dar este torturat de un trecut întunecat şi măcinat de convingerea profundă că nu mai are nicio speranţă de mântuire. Citește în continuare „Recenzie „Infernul lui Gabriel” – Sylvain Reynard”

Recenzie „Caleidoscopul inimilor” – Claire Contreras

„Era prietenul cel mai bun al fratelui meu. N-ar fi trebuit să devină iubitul meu. Am crezut că o să dăm amândoi totul uitării şi o să mergem mai departe.

Unul dintre noi a reuşit.

Unul dintre noi a plecat. Citește în continuare „Recenzie „Caleidoscopul inimilor” – Claire Contreras”

Recenzie „Păpușile” – Cristina Nemerovschi

La început n-au fost cerul și pământul. La început au fost Dora și Luna.
Citește în continuare „Recenzie „Păpușile” – Cristina Nemerovschi”

Recenzie „Te aștept” – Jennifer L. Armentrout

Unele lucruri merită să le aştepţi. Citește în continuare „Recenzie „Te aștept” – Jennifer L. Armentrout”

The „Asking Books” Tag

Cel mai lung tag pe care l-am făcut. Nu mai știu pe unde l-am găsit. Dar, să purcedem. Citește în continuare „The „Asking Books” Tag”

Cum m-am apucat de citit?

Să te apuci de citit nu e ceva SF. Stă în puterea ta să transformi lectura într-o pasiune sau în puterea cărții. Depinde. Trebuie doar să pui mâna pe o carte – cine știe cum, dar acesta e primul pas – și să fii absorbit de acțiunea cărții, să o trăiești, și după terminarea acesteia, să-ți dorești să retrăiești aceeași senzație. Citește în continuare „Cum m-am apucat de citit?”

Recezie „Zilele noastre care nu vor mai fi niciodată” – Cristina Nemerovschi

“În ziua în care se internează în sanatoriu pentru a-și depăși tulburările de anxietate și pentru a se împăca odată pentru totdeauna cu o traumă din trecut, Anei nici nu-i trece prin cap că se va îndrăgosti fulgerător de un tânăr misterios și fascinant, dar cu care nu poate fi împreună. În timp ce vara se apropie de sfârșit, în decorul uneori idilic, alteori gotic al sanatoriului, Ana se vede prinsă într-un vârtej sofisticat și îndrăzneț, care va deveni și mai tulburător odată cu evenimentul tragic care le schimbă tuturor viețile. Citește în continuare „Recezie „Zilele noastre care nu vor mai fi niciodată” – Cristina Nemerovschi”