Recenzie „Ipoteza iubirii” – Ali Hazelwood

Olive Smith este în anul al treilea de doctorat la Universitatea Stanford și nu crede în relațiile romantice de durată. Dar prietena ei cea mai bună este convinsă de importanța iubirii, așa că, pentru a o convinge pe Anh că se întâlnește cu cineva și că este pe drumul cel bun pentru a fi fericită până la adânci bătrâneți, Olive trebuie să ia o hotărâre. Oamenii de știință au nevoie de dovezi. Așadar, ca orice biolog care se respectă, Olive intră în panică și se sărută cu primul bărbat pe care îl vede.

Recenzie „Viața invizibilă a lui Addie LaRue” – V.E. Schawb

Franța, 1714.

 Într-un moment de disperare, o tânără pe nume Adeline întâlnește un străin periculos și face o greșală cumplită.

Pe măsură ce își dă seama de limitele pactului său faustian – abilitatea de a trăi veșnic și de a fi uitată de toți cei pe care îi întâlnește – Addie alege să fugă din micul ei sat, atunci când tot ceea ce a iubit odată este distrus.

Recenzie „Matilda. Prim-balerina Teatrului Imperial Rus și amanta Țarului Nicolae al II-lea” – Matilda Kșesinskaia

Născută în Rusia țaristă, într-o familie de artiști, Matilda Kșesinskaia a studiat baletul de la o vârstă fragedă, dovedind un talent ieșit din comun. În cadrul spectacolului de debut s-a făcut remarcată nu doar de către țar și de către țarină, profund impresionați de măiestria sa, ci și de către țarevici, care a fost de-a dreptul vrăjit de frumusețea ei. Între cei doi tineri s-a înfiripat o poveste de dragoste romantică și tragică, deopotrivă, care a durat mai bine de trei ani, până când Marele Duce s-a logodit cu viitoarea împărăteasă Alexandra.

Recenzie „Sânge și miere” – Shelby Mahurin

UNDE MERGI TU, VREAU SĂ MERG ȘI EU

Lou și Reid s-au reunit. Dar, după ce au scăpat ca prin urechile acului de pumnalul lui Morgane, acum sunt vânați din toate părțile de clan, de regat și de Biserică. Însă timpul și norocul lor nu țin cu ei.

Recenzie „Povestea fetiței pierdute” – Elena Ferrante

„În Povestea fetiței pierdute, Elena și Lila au ajuns acum la vârsta maturității; amândouă au avut parte atât de împliniri, cât şi de eşecuri. Dincolo de toate, prietenia lor a rămas punctul în jurul căruia le gravitează viețile. Au luptat să scape de cartierul sărăcăcios din Napoli în care au crescut. Elena s-a căsătorit, s-a mutat la Florența şi a publicat câteva cărți bine primite. În acest ultim volum al tetralogiei, asistând neputincioasă la disoluția lumii pe care şi-a creat-o, decide să se întoarcă la Napoli. Lila, de pe altă parte, n-a reuşit niciodată să se îndepărteze de oraşul copilăriei. A început o afacere de succes, dar asta a adus-o mai aproape de conflictele violente din sânul comunității măcinate de ură, şovinism şi agresivitate.

Recenzie „Cei care pleacă și cei ce rămân” – Elena Ferrante

„În al treilea roman al Tetralogiei Napolitane, Elena şi Lila, cele două fete cu care cititorii au făcut cunoştință în Prietena mea genială, au devenit femei.

Lila şi-a părăsit soțul şi confortul material, iar acum munceşte în condiții foarte dure. Elena a studiat la Școala Normală din Pisa şi a publicat un roman de succes, care i-a deschis uşile saloanelor selecte. Amândouă au refuzat să se complacă într-o viață plină de nefericire, ignoranță şi supunere, îmbrățişând în schimb numeroasele oportunități ale anilor ’70. În continuare le leagă o prietenie profundă, de nezdruncinat.

Recenzie „Aprinde-mă” – Tahereh Mafi

„Într-o zi s-ar putea să cedez

Într-o zi s-ar putea să mă eliberez”

Nimic nu va mai fi la fel.

Soarta Punctului Omega e incertă. Toți cei dragi lui Juliette ar putea fi morți. Războiul ar putea lua sfârșit înainte ca măcar să fi început.

Juliette e singura care stă în calea Restaurației. Știe că dacă ea va supraviețui, Restaurația va fi înfrântă.

Dar ca să distrugă Restaurația și pe bărbatul care a fost la un pas de a o ucide, Juliette va avea nevoie de singura persoană în care nu credea vreodată că poate avea încredere: va avea nevoie de Warner. Și în timp ce ei doi lucrează cot la cot pentru a-și distruge dușmanul comun, Juliette va descoperi că tot ceea ce a crezut vreodată că știe – despre Warner, despre abilitățile ei, ba chiar și despre Adam – era greșit.

Recenzie „Houdini. Marea Evadare” – Kerri Maniscalco

„Audrey Rose Wadsworth și Thomas Cresswell se îndreaptă spre America la bordul unui vapor care se transformă, chiar din prima seară a voiajului, într-o închisoare plutitoare, căci un criminal sângeros pare că le-a pus gând rău pasagerilor de la clasa întâi. Astfel, ceea ce promitea să fie o călătorie de vis se transformă pe negândite într-un veritabil coșmar. Cine să fie ucigașul? Un membru al echipajului, unul dintre pasageri sau poate unul dintre circarii angajați să îi distreze, seară de seară, pe cei aflați la bord? Nimeni nu e mai presus de bănuială. Nici măcar tânărul Harry Houdini, poreclit „Regele Cătușelor” sau „Maestrul Evadărilor”, singurul care pare capabil să dea lovitura și să se facă nevăzut pe dată. Temerari ca întotdeauna, Audrey Rose și Thomas iau asupra lor sarcina de a-l descoperi pe criminal înainte ca acesta să lovească din nou. Când însă totul indică faptul că următoarea victimă va fi o persoană pe care Audrey Rose o iubește, ancheta ajunge într-un punct mort. Vor reuși cei doi tineri detectivi de ocazie să îl descopere la timp pe criminal? Și, mai important de atât, va reuși dragostea să învingă și de data aceasta?”